Joe writes, “My tattoo is 3 lines of equations, the top is the Born Oppenheimer Approximation, the second line is the equation in the form of a 3-Dimensional Schroedinger Equation, and the solution in the form of a Schroedinger Equation. As a biochemist and molecular biophysicist I studied a lot of this stuff and I must say, Schroedinger was my favorite and well, I had to do it. The ink was done at Red Sky Studios in Tucson, AZ by artist Lisa.”
Când aveţi puţin timp liber aruncaţi o privire asupra imaginii de mai sus şi încercaţi să desluşiţi misterul geometric.
Click pe imagine pentru versiunea mărită.
S-ar părea că dezastrul economic la care asistăm şi care a pornit de la americani (ca de altfel toate lucrurile “bune”) să fi fost declanşat de o formulă matematică ce servea în principiu la calcularea unui coeficient de risc aplicat posibilelor investiţii. Cu alte cuvinte, matematicianul-economist David X. Li în loc să primească un premiu Nobel pentru economie, s-a ales cu reputatia de a fi declanşat criza economică mondială.
Articolul este stufos, dar merită lectura.
“In the world of finance, too many quants see only the numbers before them and forget about the concrete reality the figures are supposed to represent. They think they can model just a few years’ worth of data and come up with probabilities for things that may happen only once every 10,000 years. Then people invest on the basis of those probabilities, without stopping to wonder whether the numbers make any sense at all.
As Li himself said of his own model: “The most dangerous part is when people believe everything coming out of it.”"
Pentru segmentul nostru de audienţă cu ochelari se dă problema:
“Trei tipi merg la un hotel si inchiriază o singură cameră… recepţionerul le spune că o cameră este 30 de dolari… fiecare dintre cei trei plăteşte câte 10 dolari şi urcă apoi în cameră… recepţionerul işi dă seama că a greşit, preţul unei camere este de 25 de dolari, aşa că îi dă valetului 5 dolari pe care să-i returneze celor 3 clienţi din cameră… numai că valetul nu ştie cum să împartă 5 dolari la 3 inşi, asa că le dă doar câte un dolar la fiecare şi pastrează el restul de 2 dolari… aşadar fiecare dintre cei 3 clienţi a plătit câte 9 dolari pt cameră (9×3=27), iar valetul a păstrat 2 dolari (27+2=29)… unde a dispărut un dolar din cei 30 achitaţi la început??? ”
Ei, se aprind lămpiţele?
Altele interesante aici.
Mulţumim, Iosif.
/rating_on.png)
/rating_off.png)
