O dedicatie speciala pentru iubitii nostri lideri, nu doar cei de acum, ci toti cei din ultimii 20 de ani care au bagat pe acuns mana in borcanul cu miere.
si, deja clasicul:
O dedicatie speciala pentru iubitii nostri lideri, nu doar cei de acum, ci toti cei din ultimii 20 de ani care au bagat pe acuns mana in borcanul cu miere.
si, deja clasicul:
Un clip care e musai sa apară şi la noi pe site, cel cu Berlusconi, acest Chaplin al avangardei politice mondiale.
Pe bune, s-a cam ţăcănit omul – sau aşa a fost dintotdeauna
I-am zărit din pură întâmplare pe Boc şi pe Goană pe punditkitchen.com – aripa politică pro-obamiană şi antiiraniană acelor de la Ichc.
Comentariile sunt destul de interesante, spre exemplu:
“Whoever they are, the guy on the left could pass for Putin’s brother. ”
“Also, the guy on the right is the Romanian prime minister, but most Romanians are ashamed of that.
Guiltyyyyyy! ”
Trebuie să recunosc, se pare că a scăzut nivelul de ignoranţă american, nimeni nu afirmă în post că România ar fi o ţară comunistă.
Sunt norocos că am alături de mine oameni precum unii colegi de serviciu sau Silviu sau tatăl meu, oameni care se uită la ştiri şi îşi consumă nervii pentru ele, în special pentru cele politice. Repet, mă bucur că ei adună puncte pentru boli psihice de tip nevrotic, astfel încât oameni ca mine să poată să se ocupe de alte nimicnicii.
Din când în când însă mai cobor şi eu din copacul ignoranţei şi mai dau un ochi la ce se întâmplă în circul scârbos numit politică. Acum ceva vreme ascultam un podcast de-al băieţilor de la Guerilla de dimineaţă iar ei spuneau un lucru pe care trebuie să vi-l împărtăşesc.
Cuvintele domnului Geoană (acum în coaliţia ce conduce ţara) luate de pe situl lui:
“Profesori bine platiti sau medici bine platiti? Care e prioritatea? E simplu: ambele sunt prioritare. Putem investi si in invatamant si in sistemul de sanatate.”
Un titlu recent din Gândul:
“Dascălii – puşi să aleagă între îngheţarea salariilor şi tăierea a 20.000 de posturi”
Aici ar fi o propoziţie cu multe cuvinte indecente, vă las să vi le imaginaţi şi singuri.
Nu mă înţelegeţi greşit, nu am un dinte în mod special cu dl. Geoană sau PSD-ul, pentru mine aproape toţi sunt tot o apă şi-un pământ… el e un exemplu ilustrativ…
Aşa că domnilor, vă las, am coborât, am văzut, mi-a ajuns, vă urez multă sănătate (mintală), eu unul mă caţăr înapoi în al meu copac al ignoranţei. Nervii mei sunt mai importanţi.
Aici e podcastul, aici e campania lor anti-mitocănie.
De cand l-am vazut la TV pe unul de urla cat il tineu bojocii “Becali! Becali!” in timp ce purta un tricou pe care scrisese cu pensula “FREE GIGI” ma tot amuz pe subiectul asta. Cat de tampit poate sa sune alaturarea celor doua cuvinte.

Hahahahahahhaa…
via
Acum ce să zic… că în sfârşit s-au gândit să ne scape de odiosul Gigi Becali? Sau să zic că în loc să se ocupe de adevăraţii boieri-hoţi de la nivelurile înalte, care probabil fac mult mai mult rău, s-au luat de un ţăran? Pentru multă lume Becali ăsta reprezenta un simbol, credinţa că şi un cioban oarecare poate ajunge într-un Maybach.
Să mă bucur? Să nu mă bucur?
Oricum, imaginea de mai jos e tare
